I PUMMADORA
(di A. Moraca)
A marzu, quannu ‘e viernu simu fora
se fhanu i vurvini ‘e pummadora
e pue ad’aprile, quannu su’ crisciuti,
se chjantanu intra i surchi, allineati.
Pue criscianu ogne juornu putarusi
si abbiverati buoni e cuncimati,
vuonu ‘nzurfati e pue vuonu ‘mpalati
e priesti ccu’ re canne sostenuti.
De juornu a juornu ‘u jure se fha fruttu
ed’ogne contadinu è soddisfattu,
ca’ penza ca’ ‘u lavuru chi cci’ha fattu
è statu ripagatu buonu e all’attu.
Ccu’ chiddhi se po’ fare le ‘nzalate
e ra cunserva e pue chiddhi siccati
e quannu supra ‘a pasta ‘u sucu è russu
mancia cuntientu e se unta ru mussu.
Oje su’ pochi chi fhanu stu mestieri
ca’ troppu pocu renna ru lavuru
e ra cunserva si la piglia fatta
o cumpra li pelati intra ‘a buatta.