I PUMMADORA

(di A. Moraca)

 

A marzu, quannu ‘e viernu simu fora

se fhanu i vurvini ‘e pummadora

e pue ad’aprile, quannu su’ crisciuti,

se chjantanu intra i surchi, allineati.

 

Pue criscianu ogne juornu putarusi

si abbiverati buoni e cuncimati,

vuonu ‘nzurfati e pue vuonu ‘mpalati

e priesti ccu’ re canne sostenuti.

 

De juornu a juornu ‘u jure se fha fruttu

ed’ogne contadinu è soddisfattu,

ca’ penza ca’ ‘u lavuru chi cci’ha fattu

è statu ripagatu buonu e all’attu.

 

Ccu’ chiddhi se po’ fare le ‘nzalate

e ra cunserva e pue chiddhi siccati

e quannu supra ‘a pasta ‘u sucu è russu

mancia cuntientu e se unta ru mussu.

 

Oje su’ pochi chi fhanu stu mestieri

ca’ troppu pocu renna ru lavuru

e ra cunserva si la piglia fatta

o cumpra li pelati intra ‘a buatta.