‘A RUGA MIA ‘E ‘NA VOTA
(di A. Moraca)
Quannu era guagliunieddhu, ‘a ruga mia
se trovava vicinu a San Ciuseppe,
io me ricuordu mo’ ccu’ nostalgia
tante jocate all’umbra de lu chjuppu.
Si passu e pienzu a tantu tiempu arrieti,
vidu nu’ munnu chi ‘u d’ esista cchjù,
ma tutte chire fhacce,ad ogne ura,
‘e tiegnu sempre cca’,intra ‘stu core.
Intra le case ‘un c’eranu ricchizze
ed’eramu vestuti ccu’ dui strazzi,
‘e porte sempre aperte,spalancate,
nessunu le chjudia ccu’ due mannate,
ca’ chire poche cose chi tenia,
ognunu s’’e spartia ccu’ ru vicinu ;
si avia bisuognu ognunu se junnava
ed ogne aiutu se ricammiava.
Ognunu sutta ‘a casa avia ru ciucciu
ch’era, ppe’ chiri tiempi, ‘na ricchizza,
ca te servia ppe’ aiutu a ra fhatica
e ra curtaglia ppe’ cuncime antica.
Aviamu ‘e crape,i puorci e re gaddhine
ca tannu te fhacianu ‘a casa chjna ;
ccu’ poche cose ‘e terra se campava,
de chiru chi tenia te cuntentava .
Ma ‘a cosa cchjù ‘mportante era l’amure,
i sentimienti e l’amicizzie pure,
cose chi oje si le vue truvare,
armenu mienzu munnu ha de girare.
Para ca’ ‘e tannu nu’ seculu è passatu...
paranu cose chi ti l’ha sunnate