‘A FHESTA D’’A MADONNA ‘E LUGLIU
(di A.Moraca)
‘A terza duminica de luglio
torna, ogne annu, ‘a festa d’’a Madonna,
dura tri juorni, ma sempre ricoglia,
chi ppe’ lavuru, jiu ssu’ munnu munnu.
‘A Cruce du Mulinu, ‘u juornu ‘a fhera
pariadi lu paise di’ balocchi,
ccu’ tutte ‘e bancareddhe mise a schiera,
te sazziava, tannu, sulu l’uocchj.
Intra la Villa pue de zu’ Giacchinu,
c’era de animalicchj tuttu chjnu:
piecure, crape, vue ppe’ lavorare,
vitieddhi e porci buoni d’addhevare.
‘U juornu ‘e appriessu pue se traslocava
e avanti ‘a gghiesa tuttu se portava
e ‘a sira ccu’ ra seggia sutta ‘u vrazzu,
dopu manciatu, se jia tutti a ra chiazza.
Pue ddhà, tutti seduti, tutti in fila,
ccu’ ‘a vucca aperta, vidìamu supra ‘a tila
i filmi de Nazzari, de De Sica
o chiddhi de Totò ccu’ Tina Pica
L’urtimu juornu, a ra prucesione
tuttu ‘u paise jia ccu’ devozione
e ad’ogne ruga, ppe’ tradizione,
se dava a tutti la benedizione.
A ra scurata, c’eranu i cantanti,
ppe’ fare ricriare a tutti quanti
e a menzannotte pue venìa ra fhine
quannu arrivava ‘u ciucciu e a signorina.
Oje la festa dura luglio e agustu,
ma de ‘na vota, manca chiru gustu,
chiru sapure anticu de paisanu
chi ‘u senta sulu chine sta luntanu.
De tuttu ‘u munnu nu’ penzieru vola
e ‘na preghiera a chira Mamma sula,
n’abbunnu ‘e chjiantu scinna supra ‘u visu
penzannu a ru perdutu paradisu.